10 HTML erori pe care nu trebuie sa le comitem

Acest articol este dedicat erorilor HTML pe care deseori incepatorii le admit la crearea template-uri HTML. Recunosc si eu deseori am admis asemenea erori care nu sunt binevenite pentru semancitatea si validitatea codului HTML.
1. HTML eroare. Plasarea Block Elements in cadrul Inline Elements

HTML elementele pot fi vizualizate in doua moduri: block sau inline. Fiecare tag implicit este de natura: block sau inline. Block elements includ in ele div sau paragraf, cu ajutorul lor putem face structura template-ului. Inline elements, pe de alta parte, trebuie sa fie pozitionate in interiorul elementelor bloc si sa urmeze amplasarea acestora in HTML document. Inline elementele trebuie tot timpul sa fie amplasate in blocuri, si niciodata invers!
2. HTML eroare. Nu includem atributul ALT pentru imagini

Atributul ALT este necesar pentru toate imaginile vizualizate in HTML template. El ajuta utilizatorul sa inteleaga ce imagine este atunci cind conexiunea este lenta sau imagine nu s-a incarcat in pagina din anumite cauze. Atributul ALT trebuie sa descrie cit mai bine imaginea, iar descrierile de tipul ...alt="imagine" nu este binevenita, daca imagine este folosita in pagina HTML, doar pentru scopuri pur decorative atunci putem sa includem atributul alt fara nici o informatie: alt="".
3. HTML eroare. Nu folosim listele UL si OL atunci cind e necesar.

Tagul UL (si OL) are un set de intrebuintari destul de larg si este extrem de versatil pentru afisarea tuturor tipurilor  de componente ale paginii. Deci, daca cu ajutorul tagului pentru liste neordonate UL putem afisa foarte usor o lista de informatie in documentul HTML, atunci de ce sa nu il folosim? :)
4. HTML eroare. Folosirea <b> si <i> pentru a sublinia importanta unui cuvint in HTML template

Tag-urile <b> si <i> fac ca textul din document sa apara bold si respectiv italic, dar din punct de vedere semantic ele sunt clasate ca tag-uri de prezentare. Prin urmare aceste efect se poate usor de facut cu ajutorul CSS proprietatilor font-weight si font-style. Daca fragmentul de text dorim sa-l sugeram ca important atunci cel mai bine e sa folosim tag-urile <strong> si <em> care indeplinesc acelasi lucru in plus ofera importanta nu doar vizual dar si la nivel de cod HTML.
5. HTML eroare. Utilizarea excesiva de <br/>

Tagul <br/> se foloseste pentru a intrerupe un fragment de text pentru un rind mai jos intr-un paragraf, nu trebuie de folosit pentru a crea un spatiu mai mare intre rinduri, pentru asta se poate de taiat fragmentul de text in mai multe paragrafe., sau sa ajustam spatiile dintre rinduri prin intermediul CSS.
6. HTML eroare. Uilizarea tagurilor gresite de taiere a cuvintului

Cindva, demult <s> si <strike> erau folosite pentru a reda vizual un text taiat, acuma aceste doua taguri se considera invechite, inca lucreaza destul de bine (pentru regimul Transitional), dar la moment sunt alte HTML tag-uri pentru acest lucru, si anume: <del> si <ins>. Ele se folosesc impreuna pentru a reda un text taiat si ulterior introdus in HTML template.
7. HTML eroare. Folosirea stilurilor in HTML taguri

Cred ca ati auzit asta de mii de ori :) Nu bagati stiluri in tag, sau Do not use inline styling. cel mai important lucru pentru un HTML semantic si CSS este de a separa structura documentului de stiluri, deci nu are sens sa punem stiluril direct in HTML elemente. Tine-ti mereu structura template-ului despartita de stiluri.
8. HTML eroare. Adaugarea sau stergerea border-elor in HTML

Atributul border este si el prezentational si deci e posibil de adaugat in CSS, chiar daca are o valoare implicita, e posibil cu ajutorul stilurilor sa-l stergem.



9. HTML eroare. Neutilizarea tag-ului <h> header

Tag-urile heading sunt de la <h1> la <h6> pentru a reprezenta titlurile dintr-un document HTML. Daca doriti sa afisati o propozitie sau un fragment de text ca pe un titlu nu ezitati sa folositi aceste tag-uri.

10. HTML eroare. Utilizare celor mai "urite" tag-uri <blink> si <marquee>
In afara de lucrul ceia ca nu sunt tag-uri oficiale aprobate de W3C mai au o trasatura, sunt cele mai urite tag-uri HTML, sunt sigur ca puteti sa atrageti mai bineatentia unui utilizator cu o functie JavaScript sau un Flash, decit folosind aceste doua tag-uri.
Articolul original

30 CSS Selectors pentru o viata mai usoara. Partea II

16. CSS Selector [foo~="bar"]
a[data-info~="external"] { 
    color: red; 
} 
  
a[data-info~="image"] { 
    border: 1px solid black; 
}
Acest selector este unul mai special, care cu siguranta o sa va impresioneze prietenii :). Nu prea multi web developeri stiu de acest truc. Tilda (~) ne permite sa vizam un atribut care are o lista de valori separata prin spatiu. Daca ne vom conduce dupa selectorul 15 descris in articolul precedent., putem crea un atribut personal, data-info de exemplu, care ne poate avea valori separate prin spatiu. In acest caz vom face un set de link-uri externe catre imagini, doar pentru exemplu.

<a href="path/to/image.jpg" data-info="external image"> Click Me, Imagine </a>

Avind acest cod HTML, putem sa vizam orice tag care are oricare dintre aceste valori, utilizind (~).
a[data-info~="external"] { 
    color: red; 
} 
  
a[data-info~="image"] { 
    border: 1px solid black; 
}
Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

17. CSS Selector checked
input[type=radio]:checked { 
    border: 1px solid black; 
} 
Aceasta pseudo-clasa va formata un element din interfata utilizatorului care a fost checked (activat), cum ar fi un HTML radio button sau HTML checkbox. Destul de simplu.

Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

18. CSS Selector after
Pseudo elementele before si after sunt destul de stranii. In fiecare zi, web developerii gasesc noi modalitati de intrebuintare efectiva a acestor selectore. Ele simplu genereaza content in jurul elementului selectat. Multe au fost introduse spre aceste clase cind au intilnit clear-fix hack.
.clearfix:after { 
     content: ""; 
     display: block; 
     clear: both; 
     visibility: hidden; 
     font-size: 0; 
     height: 0; 
} 
  
.clearfix { 
    *display: inline-block; 
    _height: 1%; 
} 
Acest hack foloseste :after pentru a aduaga un spatiu dupa element, iar apoi pentru al sterge. Este un truc bun in cazul cind metoda overflow:hidden nu este posibil de aplicat.

Browser Compatibility

• IE 8+
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

19. CSS Selector hover
div:hover { 
   background: #e3e3e3; 
}
Cu siguranta stiati de el. Termenul oficial este: user action pseudo class. Suna cam confuz, dar in realitate este destul de simplu. Daca doriti sa aplicati un stil CSS atunci cind utilizatorul duce mouse pe un HTML element, cu hover puteti sa faceti acest lucru. De exemplu pentru a aplica un un border-bottom unei HTML ancore atunci cind userul duce mouse deasupra, e suficient de a scrie urmatorul cod:
a:hover { 
  border-bottom: 1px solid black; 
}
Browser Compatibility

• IE 6+(in IE6 :hover trebuie sa fie folosit doar pentru HTML ancore!)
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

20. CSS Selector not (negatie) 

div:not(#container) { 
   color: blue; 
} 

Pseudo clasa negatie este foarte ajutatoare in cazuri particulare. Sa spunem ca e nevoie de a selecta toate div-urile dintr-un HTML template in afara de div-ul care are ID="container". Fragmentul de cod de mai sus ne ajuta sa facem acest lucru.

Sau, dorim sa selectionam toate elementele unice din HTML template, in afara de tag-urile <p>:
*:not(p) { 
   color: green; 
}

Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

21. CSS Selector ::pseudoElement
p::first-line { 
    font-weight: bold; 
    font-size: 1.2em; 
}
Putem utiliza pseudo elemente (::) pentru a stiliza fragmente a unui element din pagina, cum ar fi prima linie dintr-un paragraf.
Browser Compatibility

• IE 6+
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

22. CSS Selector nth-child(n)
li:nth-child(3) { 
   color: red; 
}
Va mai aduceti aminte zilele cind ne intrebam cum de selectat un element intr-o lista? Ei bine, selectorul nth-child rezolva aceasta problema. De notat ca nth-child accepta ca parametru un numar de tip integer. Pentru a selecta al doilea element din lista folosim li:nth-child(2).
Se poate de utilizat in modul in care sa selectam un numar variabil de elemente dintr-o lista :). Pentru a alege fiecare al 4-lea element e nevoie de scris li:nth-child(4n).
Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox 3.5+
• Google Chrome
• Safari
• Opera

23. CSS Selector nth-last-child(n)

li:nth-last-child(3) {
    color: olive;
}

Pentru cazurile cind avem o lista enorma de elemente intr-un ul iar noi avem nevoie sa alegem al treilea element de la urma ne vine in ajutor nth-last-child. In loc sa scriem li:nth-child(397), putem sa scrim li:nth-last-child(3) (lista noastra are 400 elemente).
Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox 3.5+
  
• Google Chrome
• Safari
• Opera

24. CSS Selector nth-of-type(n)
ul:nth-of-type(3) { 
    border: 1px solid black; 
}
Sunt momente cind selectorii de mai sus nu putem sa-i folosim. De exemplu avem un template HTML in care se contin 5 liste neordonate ul iar noi dorim sa formatam al 3-lea ul.In CSS exemplul de mai sus e demonstrat cum de adaugat CSS border pentru al treilea HTML ul din template.

Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox 3.5+
  
• Google Chrome
• Safari
• Opera

25. CSS Selector nth-last-of-type(n)
ul:nth-last-of-type(3) { 
    border: 1px solid black; 
}
Si pentru a adauga un selector care functioneaza invers celui precedent, avem nth-last-of-type.

Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox 3.5+
  
• Google Chrome
• Safari
• Opera

26. CSS Selector first-child
ul li:first-child { 
    border-top: none; 
}
Aceasta pseudo clasa structurala ne permite sa vizam numai primul copil al elementului dorit. In CSS exemplul scris in antet, am aratat cum de sters border-top pentru primul item din lista.
Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox 3.5+
  
• Google Chrome
• Safari
• Opera

27. CSS Selector last-child
ul > li:last-child { 
    color: green; 
}
Spre deosebire de first-child, last-child va viza doar ultimul element al elementului parinte.

Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

28. CSS Selector only-child
div p:only-child { 
    color: red; 
}
Sincer, nu cred ca prea multi dintre noi o sa gaseasca intrebuintare acestei pseudo clase. Cu toate acestea o descriu, poate cuiva o sa ii fie de ajutor.
Deci, only-child, permite sa selectam elementele care sunt UNICUL copil al printelui sau. In cazul nostru, va stiliza doar paragrafele p, care sunt unicii copii ai elementului div din HTML template.
Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox
• Google Chrome
• Safari
• Opera

 29. CSS Selector only-of-type

li:only-of-type { 
    font-weight: bold; 
}

Aceasta pseudo clasa CSS poate fi folosita in citeva moduri. Va viza elementele care nu au "frati" in containerul parinte. Spre exemplu, sa selectam toate listele ul care au doar un singur item.
Mai intii trebuie sa ne intrebam, cum se poate de realizat acest task. Se poate de folosit ul li dar atunci se vor selecta toate elementele. Unica iesire din situatie este only-of-type
ul > li:only-of-type { 
    font-weight: bold; 
}
Browser Compatibility

• IE 9+
• Firefox 3.5+
• Google Chrome
• Safari
• Opera 

Articol preluat si tradus de aici

Divitis. Ce semnifica si cum de evitat.

Atunci cind au inceput sa creeze layouturi cu ajutorul CSS, multi web-designeri au cazut in aceiasi capcana. In loc sa puna tabele peste tot in pagina, au incput sa puna div-uri peste tot :). Deci practicile care stateau la baza crearii layouturilor mai devreme, si care nu erau tocmai bune, au ramas neschimbate, iar imbunatatirile pe care trebuia sa le aduca div-ul shi CSS Box Model nu au fost intelese cum trebuie de multe persoane din acest domeniu. Acest articol va explica problema acestor obiceiuri, si va propune unele solutii practice.
Ce este un Div?
DIV este un HTML tag utilizat pentru a contine in el diferite parti a unui HTML document care sunt legate impreuna. Div de fapt raspunde pentru divizarea componentelor unei pagini HTML in blocuri. Cu ajutorul sau putem imparti layoutul in header, footer, sidebar, content sectiuni etc. El nu doar grupeaza elemenele din punct de vedere semantic, dar si permite sa definim reprezentareavizuala utilizind CSS.
Ce este Divitis?
Divitis se refera la utlizarea excesiva a tagului div in pagina, pentru alte scopuri decit divizarea layoutului in sectiuni semnificative.
Din aceste utilizari excesive fac parte:

• Inserarea fiecarui HTML obiect din pagina intr-un div, indiferent daca este sau nu nevoie.
• Manipulare cu structura paginii pentru a atinge obiectivele vizuale dorite
• Folosirea tag-ului DIV pentru marcarea elementelor, care par sa nu corespunda la nici un alt component HTML.
  

Rezultatul final va fi un HTML pagina plina de div-uri care nu va fi cu nimic mai presus decit o pagina creata cu vechea metoda a tabelelor imbricate.
Acst obicei provine de la proasta intelegere a scopului predestinarii tagului div. Multi web designeri sunt tentati sa creada ca div-ul este un tag multi-scop si il utilizeaza pentru rezolvarea problemelor vizuale shi a obiectivelor propuse de multe ori din cauza lipsei de intelegere a HTML si CSS selectors. Uneori si din cauza ideilor gresite despre ce reprezinta CSS layoutul in realitate dar si din cauza unor abordari de lucru cu CSS creind similaritate cu HTML tabele(pur si simplu se schimba celulele din tabel cu div-uri :) ) ceea ce este
total gresit.

De ce Divitis este rau?

Sunt citeva motive:

• Este partial eliminat unul dintre motivele cheie pentru care se trece la layouturile bazate pe CSS si anume: separarea partii vizuale de structura in sine. Aceasta structura nu mai este curata din punct de vedere semantic. Iar divurile care au fost adaugate ulterior nu servesc la nimic
• Codul devine foarte complex si mult mai dificil de stilizat cu ajutorul CSS.
• Codul devine mult mai dificil de citit iar erorile se infilitreaza mai usor.

Cum de evitat efectul Divitis?
Exista un numar de strategii pentru a scapa de extradivuri si anume:
1. Folosirea intregului arsenal de taguri HTML. Inainte de a incepe crearea layoutului trebuie sa ne gindim la semanticitatea codului si la ce reprezinta componentele viitorului layout de fapt. Ce este un navigation menu? Este de fapt o list de itemuri. Ce este aceasta propozitie? Nu este chiar un HTML paragraf, dar este tagul HTML cel mai apropiat prin care putem o reprezenta, si cu siguranta nu este un div HTML!
2. Decideti daca DIV este intradevar necesar. Uneori adaugam div-urile din obisnuinta sau din falsa presupunere ca este necesar pentru a accesa continutul din interiorul sau. De exemplu avem un navigation menu care arata cam asa:
<div id="nav">
      <ul>
        <li>list item 1</li>
        <li>list item 2</li>
        <li>list item 3</li>
         ... etc ...
     </ul>
</div>Cu toate acestea div in aces caz nu e necesar, putem simplu sa reprezentam navigation menu in modul urmator:
<ul id="nav">
        <li>list item 1</li>
        <li>list item 2</li>
        <li>list item 3</li>
        ... etc ...
</ul>
 
Acest menu se poate de accesat in CSS scriind ul#nav in loc de div#nav ul.
3. Folosirea la putere maxima a CSS selectors. Nu tot timpul e necesar un div container cu o  clasa sau ID specif pentru a formata elementele din interior. O recapitulare asupra modului de lucru CSS ne va face sa stilizam direct elementele fara sa le incadram in containere div.
4. Reconsiderarea standartelor pe care le suporta un browser. Nu tot timpul e necesar ca renderingul sa fie 100% egal in toate browserele, mai alescind vine vorba de IE6, uneori e foarte greu sa facem ca un component sa arate exact in toate browserele.
5. Reconsiderarea preferintelor designului. Suna cam dur dar, uneori merita de gindit asupra acestei optiuni. Cind vine vorba de rounded corners scalabile, sunt imposibile de transmis layoutului fara inserarea unor div-uri si span-uri adaugatoare, si atunci apare intrebarea, pe cit timp o sa fie stabil layoutul pentru care am folosit diferite trucuri pentru a reda componente de genul colturilor rotunjite?